July 2024

An article by:

  • Corina Iablonschi, Partner, IABLONSCHI & ASOCIAȚII
  • Gabriel Gheorghe, Associate Tax Partner, SOTER & PARTNERS

The piece is available in Romania, but we would be glad to discuss the topics in mode details, if of interest to you.
Main contact:

Corina Iablonschi, Partner.

Sistemul RO e-Transport prin prisma sistemului sancționator aplicabil începând cu data de 1 iulie 2024. Sancțiuni și remedii posibile

Autori:

  • Corina Iablonschi, Partener, IABLONSCHI & ASOCIAȚII
  • Gabriel Gheorghe, Associate Tax Partner, SOTER & PARTNERS

Începând cu această lună auzim  mai des decât oricând vorbindu-se despre sistemul RO e-Transport.

Sistemul RO-e Transport a fost gândit de legiuitor ca un mecanism menit să combată fenomenul de fraudă și evaziune fiscală, prin împiedicarea sustragerii, în domeniul comercializării de bunuri pe teritoriul național.

Deși în forma inițială a Ordonanței de urgență 41/2022 pentru instituirea sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (“OUG nr.41/2022”), sistemul RO e-Transport avea drept scop monitorizarea doar a transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional, ulterior, actul normativ a suferit multiple intervenții legislative.

Cea mai consistentă modificare a OUG nr.41/2022 a survenit prin OUG 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene (“OUG nr.115/2023”).

Prin această ordonanță de urgență a fost introdusă inclusiv obligația de declarare a transporturilor rutiere internaționale de bunuri, pe lângă transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, existente deja în OUG nr.41/2022 în forma inițială a actului normativ.

Așa încât, la acest moment, sistemul RO e-Transport monitorizează atât (i) transporturile rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat, cât şi (ii) transporturile rutiere internaţionale de bunuri, permițând autorităţilor competente determinarea potenţialelor puncte de deturnare din sau în lanţul de aprovizionare, pe baza codului UIT. Codul UIT este un cod unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică datele aferente unei partide de bunuri.

Sistemul RO e-Transport este gestionat de către Ministerul Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, instrucțiunile de folosire a sistemului fiind puse la dispoziția operatorilor economici cu o întârziere semnificativă.

Deși de la data de 1 iulie 2024 a devenit aplicabil un nou sistem sancționator pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de declarare, procedura de declarare a transporturilor internaționale a apărut foarte târziu, respectiv cu numai o zi lucrătoare anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art.131 din OUG nr.41/2022.[1]

Astfel, Ordinul 1337/2024 pentru aprobarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport, emis de președintele ANAF și președintele Autorității Vamale Române (“Ordinul nr.1337/2024”) a fost Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 597 din data de 27 iunie 2024.

Abia prin acest Ordin nr.1337/2024 a fost stabilită singura Procedură valabilă aplicabilă  inclusiv transporturilor rutiere internaționale de bunuri.

Conform Procedurii, sancțiunile prevăzute la art.13 din OUG nr.41/2022 subzistă până la data de 30 iunie 2024, urmând ca sancțiunile prevăzute la art.131 din aceeași ordonanță de urgență să fie aplicate începând cu data de 1 iulie 2024[2].

Sistemul sancționator contravențional aplicabil începând cu data de 1 iulie 2024 ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor de la art.131 din OUG nr.41/2022 este următorul:

  1. sunt reglementate contravenții cărora li se aplică doar sancțiunea principală a amenzii, ipoteză aplicabilă contravențiilor prevăzute la art. 131 lit.c) și e) din OUG nr.41/2022, respectiv amenda de la 10.000 la 100.000 RON;
  2. există și fapte contravenționale cărora li se aplică o dublă sancțiune, respectiv sancțiunea principală a amenzii și sancțiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate, și anume, faptele contravenționale prevăzute la art. 131 lit.a) și b) din OUG nr.41/2022.

De la această regulă a dublei sancționări în cele două ipoteze prevăzute de OUG nr.41/2022 a fost introdusă excepția de la art.13^1 alin. (21) prin Ordonanță de urgență 43/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (“OUG nr.43/2024”). Practic, dispozițiile art. 131 din OUG nr. 41/2022 au fost completate[3] în sensul exceptării de la aplicarea sancțiunii complementare a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate pentru situația în care verificarea de către inspectorii antifraudă are loc ulterior încheierii transportului de bunuri, după înregistrarea în contabilitate.

Această excepție generează abordări discreționare în practica inspectorilor fiscali, în funcție de cum se realizează verificarea autovehiculelor privind existența codului UIT (până la ajungerea la punctul de destinație finală sau ulterior încheierii transportului rutier), fiind favorizați operatorii economici verificați acum la sediu, ulterior transportului.

Specific sancțiunii amenzii contravenționale în reglementarea sistemului RO e-Transport este că destinatarul sancțiunii nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, derogare de la dreptul comun privind plata amenzilor, respectiv de la art. 28 din OG nr. 2/2001 .

Această excepție a fost introdusă prin art. LVIII din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung[4].

Un alt aspect important pe care îl semnalăm este și acela că,  în contextul solicitărilor repetate adresate de reprezentanţii mediului de afaceri cu privire la necesitatea adaptării sistemelor informatice şi a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerinţele de conformare care privesc declararea transporturilor rutiere internaţionale de bunuri, a fost adoptată Ordonanță de urgență 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (“OUG nr.87/2024”).

Prin acest act normativ, a fost decisă amânarea aplicării sancțiunilor până la data de 1 ianuarie 2025, însă numai în privința operatorilor economici autorizați conform art.38 din Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (“Regulamentul UE nr.952/2013”), respectiv a acelor operatori economici care sunt certificați AEO. [5]

Operatorii economici pot contesta sancțiunile aplicate conform art.131 din OUG nr.41/2022, formulând plângere contravențională în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în temeiuldispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare (“OG nr.2/2001”)

Plângerea se formulează împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (actul administrativ fiscal)[6], însă, împreună cu acest act recomandăm să fie contestat și procesul verbal de control, ca act premergător[7].

Prin formularea plângerii contravenționale, contribuabilul sancționat va beneficia de suspendarea executării sancțiunilor, atât în privința sancțiunii principale, cât și a celei complementare, aspect cu o importanță practică deosebită pentru operatorii economici, având în vedere cuantumul ridicat atât al amenzii, cât și a valorii bunurilor nedeclarate cu privire la care se dispune confiscarea.

Subliniem acest aspect cu atât mai mult cu cât, asistăm în practică la situația în care foarte multe procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor sunt întocmite de către inspectorii antifraudă în lipsă și comunicate ulterior contribuabililor operatori economici, de cele mai multe ori după încheierea transportului și înregistrarea mărfurilor în contabilitate.

Cu toate acestea, inspectorii antifraudă aplică atât sancțiunea principală a amenzii, cât și sancțiunea complementară a confiscării bunurilor așa zis nedeclarate, pornind de la premisa că fapta a fost constatată anterior, la momentul trecerii frontierei.

Or, în această situație, operatorul economic, de cele mai multe ori, de bună – credință, este pus în fața faptului împlinit, neavând posibilitatea de a formula obiecțiuni sau de a oferi lămuriri inspectorilor antifraudă, astfel încât suspendarea aplicării sancțiunilor rămâne un remediu mai mult decât necesar. 

Atragem atenția asupra acestor situații, de dorit fiind o intervenție cât mai rapidă din partea legiuitorului, pentru a pune capăt acestor practici și contradicții în raport de însăși legea fundamentală.

Mai cu seamă în condițiile în care confiscarea reprezintă o măsură mult prea energică, care poate fi dispusă necondiționat și, de cele mai multe ori, în absența unei proporționalități, prin raportare la garanțiile aferente dreptului de proprietate instituite prin legislația națională, precum și prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Inspirată din raportarea similară (EKAER), implementată încă din 2015 în Ungaria, legislația RO e-Transport a replicat și regimul sancționator prevăzut de aceasta, dar detaliile de implementare și aplicare fac ca rezultatul efectiv să fie considerabil diferit. Astfel, și în EKAER există posibilitatea sancționării cu până la 40% (!) din contravaloarea bunurilor, dar:

  • Autoritatea fiscală este ținută să cântărească toate circumstanțele în fiecare caz și, atunci când stabilește penalitatea, ia în considerare gravitatea și frecvența comportamentului ilicit a contribuabilului și dacă contribuabilul sau reprezentantul acestuia a acționat cu atenția corespunzătoare situației particulare;
  • Sancțiunea se aplică în intervalul de 0% și 40%, ceea ce face ca, în funcție de rezultatul evaluării de mai sus, în multe situații să nu se aplice practic o amendă;
  • Penalitatea de 40% este extraordinară, fiind aplicată în situații excepționale, în care sunt probate intențiile frauduloase și, în practică, este foarte rar instituită la acest nivel;
  • În majoritatea situațiilor amenda nu depășește 100.000 HUF (aprox. 250 euro).

Or, comparat cu ce s-a întâmplat până acum, în prima lună de aplicare generalizată a declarării transporturilor intracomunitare, autoritatea fiscală din România a aplicat discreționar sancțiunile, fără niciun fel de evaluare comportamentală, caz în care avertismentul a reprezentat situația excepțională, sancțiunea principală a fost aplicată în intervalul de 20.000 până la 100.000 lei (de multe ori la maxim), în timp ce sancțiunea complementară (de 100% din contravaloarea bunurilor) a fost regula.

Rezultatul este dezastruos pentru contribuabili (avem litigii în curs pentru sume de peste jumătate de milion de euro). În mod vădit, se perturbă grav mișcarea liberă a bunurilor și periclitează însăși existența firmelor, pentru situații generate, în cele mai multe cazuri, strict de erori umane sau probleme de comunicare cu partenerii implicați în operațiuni, unde declarantul nu este în niciun fel culpabil.

Ca atare, în prezent, observăm mai degrabă o vânătoare de greșeli, decât de evazioniști, numărul victimelor colaterale, contribuabili onești sancționați, depășind covârșitor probabil pe cel al celor care puteau fi prezumați a avea intenții frauduloase.

Până la o nouă intervenție legislativă, revine instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea plângerilor contravenționale să aprecieze cu privire la proporționalitatea sancțiunilor dispuse în scopul asigurării unei garanții împotriva măsurilor excesive, acestea având posibilitatea atât de a anula sancțiunile dispuse prin procesele-verbale întocmite de inspectorii antifraudă, cât și de a înlocui sancțiunea amenzii cu avertismentul, anulând în consecință și sancțiunea complementară a confiscării.

[1] A existat un Ordin emis privind Procedura RO e-Transport, dar acesta viza exclusiv obligația de declarare a transportului de bunuri cu risc fiscal – respectiv, Ordinul 2545/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.

[2] Art. 13^1

(1)          Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a)           nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), art. 11 alin. (2) şi (4);

b)           declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantităţi diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri;

c)           nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (11), (13) şi (2), art. 11 alin. (3) şi art. 12;

d)           nerespectarea de către conducătorul vehiculului de transport a prevederilor art. 83 şi art. 10 alin. (1);

e)           nerespectarea de către operatorul de transport a prevederilor art. 82.

(2)          Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

(21)         Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective.

(3)          Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

(4)          Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se sancţionează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.

[3] 3. La articolul 13^1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

“(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective.

[4] Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările şi completările ulterioare, contravenienţii sancţionaţi în baza prevederilor prezentului capitol, secţiunea 1 şi secţiunea a 2-a, art. LVII şi LXV, ale Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ.

[5] Potrivit art. 39 dinRegulamentul UE nr.952/2013, criteriile de acordare a statutului de operator economic autorizat sunt: (a)          absenţa unei încălcări grave sau a unor încălcări repetate a legislaţiei vamale şi a dispoziţiilor fiscale, inclusiv absenţa unui cazier conţinând infracţiuni grave legate de activitatea economică a solicitantului; (b)           dovedirea de către solicitant a unui nivel ridicat de control al operaţiunilor sale şi al fluxului mărfurilor, prin intermediul unui sistem de gestionare a registrelor comerciale şi, după caz, de transport, care să permită efectuarea adecvată a controalelor vamale; (c)        solvabilitate financiară, care se consideră a fi dovedită atunci când solicitantul are o situaţie financiară bună care îi permite să îşi îndeplinească angajamentele, ţinând seama în mod corespunzător de caracteristicile tipului de activitate comercială în cauză; (d)         în ceea ce priveşte autorizaţia menţionată la articolul 38 alineatul (2) litera (a), standardele practice de competenţă sau calificările profesionale care sunt în legătură directă cu activitatea desfăşurată; şi (e)     în ceea ce priveşte autorizaţia menţionată la articolul 38 alineatul (2) litera (b), standardele de securitate şi siguranţă corespunzătoare, care se consideră a fi îndeplinite atunci când solicitantul demonstrează că menţine măsurile adecvate pentru a garanta securitatea şi siguranţa lanţului de aprovizionare internaţional, inclusiv în domeniile integrităţii fizice şi controlului accesului, proceselor logistice şi manipulării anumitor tipuri de mărfuri, personalului şi identificării partenerilor săi comerciali.

[6] Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se întocmește utilizând formularul aprobat prin Ordinul Nr. 722/2021 din 6 mai 2021 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.494/2013 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului tipizat “Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor”, cod A.N.A.F. 14.13.22.99/7, destinat utilizării în activitatea de control a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

[7] Conform Deciziei nr.2 din 22 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă a tranșat natura actului de control bilateral care se întocmește de inspectorii antifraudă cu ocazia controlului curent, operativ și inopinat sau a controlului tematic, stabilind că acesta nu are caracterul unui act administrativ fiscal, ci doar constată unele situații faptice și documentare pentru stabilirea situației de fapt fiscale sau constată unele împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală și implicațiile fiscale ale acestora. Drept urmare, prin această decizie s-a stabilit că acest act nu poate fi atacat pe cale separată, ci doar împreună cu actul administrativ pe care îl precedă.